Timpul se scurge prea repede,nu imi da posibilitatea sa reflectez asupra celor intamplate, ia cu sine tot si in urma sa ramane o vaga amintire a timpurilor trecute,amintiri inchise intr-un suflet aspirant,amintiri controversate care ne vor starni hazul,situatiile penibile in care am fost incercati de viata...stiti voi?!acele situatii care la momentul respectiv le credeam importante,acele situatii in care asudam cantitati industriale de rabdare si atentie...
Ma las iar scufundata intr-o rutina zilnica,in rezolvarea problemelor de zi cu zi ,dar ma cuprinde o stare euforica in momentul in care simt un miros puternic de parfum barbatesc,un miros cunoscut care imi smulge un zambet,dar cand m-am intors nu erai tu,era un chip comun care se pierdea treptat prin multime lasand in urma sa o apasare covarsitoare intrepatrunsa de o urma de regret dar smulsa in secunda doi de constiinta mereu vie care refuza conceptele puerile...Dar totusi amintirile isi fac loc prin panza subtire a constiintei si instaleaza printr-un mod haotic o senzatie dulce de dor..Spun dulce deoarece nici o amintire nu imi provoaca remuscari sau regrete ci un fior care imi ineaca simturile si gandirea,un drog puternic dar si acesta spulberat de o voce interioara care porunceste incet si apasat"-Iar iti zboara mintea la cai verzi pe pereti,ai alte prioritati,urmeaza niste exaamene practice si teoretice definitorii pentru tine,si tu ce faci?!iti pierzi timpul"...Si intru in ritm cu un dulce zambet adolescentin ,gandindu-ma la urmatorul level...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu